Atitudinea față de anumite categorii de credincioși
1Să nu mustri cu asprime pe un bătrân, ci îndeamnă‑l ca pe un tată; pe cei tineri – ca pe niște frați;2pe femeile bătrâne – ca pe niște mame; pe cele tinere – ca pe niște surori, cu toată curăția.3Cinstește văduvele care sunt într-adevăr văduve!4Dar dacă o văduvă are copii sau nepoți, ei să învețe, mai întâi, să se poarte cu evlavie în familia lor și să‑și răsplătească părinții, pentru că acest lucru este plăcut înaintea lui Dumnezeu.5Cea care este într-adevăr văduvă și rămasă singură își pune speranța în Dumnezeu și stăruie, zi și noapte, în rugăciuni și mijlociri,6dar cea care trăiește pentru plăceri[1], chiar dacă trăiește, a murit. (1 Tim 2:15)7Poruncește și aceste lucruri, pentru ca ei să fie fără reproș.8Dacă cineva nu are grijă de ai săi, mai ales de cei din familia sa, atunci a lepădat credința și este mai rău decât un necredincios.9O văduvă să fie înscrisă pe listă doar dacă are cel puțin șaizeci de ani, a fost soția unui singur bărbat[2] (1 Tim 3:2)10și are o bună mărturie pentru faptele ei bune: dacă și‑a crescut bine copiii, dacă a fost ospitalieră, dacă a spălat picioarele sfinților, dacă i‑a ajutat pe cei aflați în necaz și dacă a stăruit în orice faptă bună.11Dar pe văduvele mai tinere[3] să nu le primești. Căci atunci când poftele lor le îndepărtează de Cristos, vor să se căsătorească12și își atrag astfel judecata pentru că au încălcat credința dintâi[4].13Totodată, se învață să fie leneșe, umblând din casă în casă, și nu numai că sunt leneșe, ci sunt și guralive și băgăcioase, vorbind ceea ce nu trebuie.14Prin urmare, vreau ca văduvele mai tinere să se căsătorească, să aibă copii, să aibă grijă de casă și să nu dea împotrivitorului niciun prilej de insultă.15Căci unele s‑au întors deja să‑l urmeze pe Satan[5]. (1 Tim 1:20)16Dacă o femeie credincioasă are văduve în familie, să le ajute. Să nu fie împovărată biserica, pentru ca astfel să le poată ajuta pe cele ce sunt într-adevăr văduve.17Bătrânii[6] care conduc bine să fie considerați vrednici de o cinste sporită[7], mai ales cei ce se ostenesc cu predicarea[8] și învățarea.18Căci Scriptura spune: „Să nu legi gura boului când treieră“[9] și „Vrednic este lucrătorul de plata lui.“[10] (Deut 25:4; Lu 10:7)19Să nu accepți nicio acuzație împotriva unui bătrân[11], decât dacă sunt doi sau trei martori.20Pe cei ce păcătuiesc, mustră‑i[12] înaintea tuturor, astfel încât și ceilalți să aibă frică.21Te rog fierbinte[13] înaintea lui Dumnezeu, a lui Cristos Isus și a îngerilor aleși, să păzești aceste învățături fără prejudecată și fără să faci nimic cu părtinire.22Să nu‑ți pui mâinile peste nimeni cu grabă, nici să nu fii părtaș la păcatele altora! Păstrează‑te curat!23Să nu bei doar apă, ci folosește și puțin vin, din cauza stomacului tău și a deselor tale îmbolnăviri.24Păcatele unor oameni sunt vizibile[14] și merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.25Tot astfel, faptele bune sunt vizibile, iar cele ce nu sunt vizibile, nu pot rămâne ascunse.