Protestăm în glumă…

…sau mai bine zis doar ca să ne găsim în treabă. Fie că e vorba de protestele sindicaliştilor, fie că e vorba de protestele studenţilor sau de protestele şoferilor îndreptate spre benzinării, toate sunt făcute ca mai apoi să avem replica “măcar am încercat”.

De prea multe ori s-au planificat proteste la care se anunţa participarea a zeci de mii de manifestanţi, iar în final abia se adunau câteva mii. Recent s-au trimis mesaje de mobilizare pentru şoferi de a nu alimenta pentru o perioadă de timp de la o anumită benzinărie, dar tot degeaba: mulţi profitau de faptul că benzinăria era liberă şi intrau să alimenteze să nu piardă timpul pe la altă benzinărie. Până şi protestul studenţilor s-a dovedit a fi un mare fâs.

Ar trebui în loc de “hai să protestăm” să spunem “hai să ne maimuţărim”.

Culmea că la alţii se poate. Şi vezi doamne am avea puncte comune cu ei, e drept că sunt de acum mulţi ani, dar totuşi comune.

Recepţionerul de la hotelul la care am fost cazaţi în Roma ne-a informat că la protestul din weekend-ul trecut au participat în jur de un milion de italieni. Nu aş putea să mă pronunţ asupra acestui număr, dar vă spun că erau foarte foarte mulţi. Coloana de protestatari se întindea din Piazza del Popolo până în Piazza di Spagna, iar de acolo până undeva aproape de Quatrro Fontane. Google maps indică o distanţă de 1,6km.

Piazza del Popolo Piazza di Spagna Piazza di Spagna cu vedere spre Quatrro Fontane

Ca să ajungem de la o piazza la alta, a trebuit să ne strecurăm printre ei, timp în care marea de oameni se deplasa. Nu a fost tocmai uşor să înaintăm în sens opus, dar cred că e mai uşor de înţeles că au fost mulţi din moment ce noi am făcut cam 1 km şi lumea tot venea. A fost un marş de protest în care s-a cântat imnul, s-a fluturat steagul Italiei şi surpriză sau nu, nu a huiduit nimeni. Cu siguranţă ei în acest mod organizat vor obţine mai mult decât pinguinii noştri.

Oare ei au lideri sindicali? Şi dacă da, cu ce se ocupă?