Dacă eşti alergător, sigur ştii povestea lui Moşion Gheorghe. La fel, probabil ai aflat despre tristul accident care... l-a luat dintre noi în floarea vârstei... Tânărul alergător avea doar 82 de ani şi era într-o formă excelentă...
Zilele trecute, Adrian Stepan m-a rugat să scriu câteva cuvinte pentru articolul său, pe care l-a publicat în memoria lui Moşion Gheorge. Între timp am descoperit şi nişte poze pe care le am alături de el. Abia acum am realizat cât sunt de preţioase...
M-am gândit să nu scriu un articol clasic despre Moşion Gheorge. Acesta este omagiul meu pentru el...
Cum timpul trece, rece,
Fără vreo grabă dar în fugă,
Precum o secundă lungă
De 82 de ani lumină, ce suspină...
O adiere lină, dintr-o furtună de suflete,
Raze de tunete şi fulgere de soare...
Doar trupul moare, spiritul zboară
Şi amintiri rămân...
Şi lacrimi cad din ochi ce ard.
Momente de tăcere, durere şi inspiraţie...
Privim cu graţie un monument,
Mereu prezent şi trecător,
Gheorghe Moşion, etern alergător...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu